DIMENSIUNEA METAFIZICĂ A RĂULUI PDF Imprimare Email
TRINITAS TV: „CREDINȚĂ ȘI CULTURĂ AZI”

MODERATOR: VASILE BĂNESCU
INVITAT: RĂZVAN CODRESCU


 
ÎNVIEREA DOMNULUI ÎN POEZIA CLASICĂ ROMÂNEASCĂ PDF Imprimare Email

 

 

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare din tot calendarul creştin. Înainte de Învierea Sa, Domnul mai înviase din morţi pe fiica lui Iair, pe fiul văduvei din Nain şi pe Lazăr. Acum, însă, este vorba de Învierea Celui ce-a spus despre Sine : „Eu sînt învierea şi viaţa. Cel ce crede în Mine, chiar de va muri, va trăi” (Ioan 11, 25), făcîndu-Se chezăşia învierii noastre, după cum mărturiseşte Sf. Apostol Pavel, „Căci dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră” (I Corinteni 15, 14). Dacă Părinţii Bisericii şi teologii ei au dedicat pagini nenumărate acestui măreţ praznic, poeţii nu puteau rămîne mai prejos, şi cu atît mai puţin poeţii români.

Luceafărul poeziei româneşti, MIHAI EMINESCU, prezintă în poezia „Înviere” viziunea cosmică a nespusei bucurii pascale: „Un clopot lung de glasuri vui de bucurie,/ Colo-n altar se uită şi preoţi, şi popor/ Cum din mormînt răsare Christos biruitor,/ Iar inimile toate s-unesc în armonie./ Cîntări şi laude-nălţăm/ Noi, Ţie, Unuia./ Primindu-L cu psalmi şi ramuri,/ Plecaţi-vă neamuri,/ cîntînd Aleluia./ Christos a înviat din morţi/ Cu cetele sfinte/ Cu moartea spre moarte călcînd-o,/ Lumina ducînd-o/ Celor din morminte”.

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILĂ - URMARE (VI) PDF Imprimare Email

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (VI)

 

Sînteţi implicat în construirea unui Centru (primul) de Studii Martirologice. Ce v‑a determinat?

Faptul că am avut o parte din familie în închisoare politică şi pentru că am văzut că ierarhii şi facultăţile de teologie nu au arătat preocupare (decît extrem de puţin) de acest subiect. (Îi înţeleg, pentru că le e frică.)

Am aflat că la Aiud, unde a fost şi o parte din familia mea, există un mic schit în Rîpa Robilor, acolo unde erau şi gropile comune şi unde zac osemintele foştilor deţinuţi politici. Ieromonahul de acolo mi‑a spus că şi‑ar dori o mănăstire mai mare, dar nu are nici bani, nici teren să construiască. Eu i‑am promis că îl ajut, dar îl rog să facă într‑o aripă a mănăstirii un centru de studii martirologice. Ar fi primul de la noi din ţară şi unul dintre puţinele din Europa postcomunistă.

I‑am povestit ideea maestrului Dan Puric – iubitor de martiri – şi dînsul împreună cu un prieten comun au obţinut teren suficient, iar Dan Puric a donat sume importante de bani pentru începerea construcţiei.

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILĂ - URMARE (V) PDF Imprimare Email

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (V)

 

Puteţi să exprimaţi sintetic relaţia dintre episcop şi poporul dreptcredincios?

Cînd sînt slujbe cu un sobor mare de preoţi, cu popor mult în jur, încerc să descifrez pe faţa episcopului reflexele iubirii care pleacă din inima preoţilor şi a mirenilor şi reuşesc să‑i lumineze faţa; şi, de asemenea, încerc s­ă‑mi odihnesc privirea pe feţele creştinilor care iradiază şi reflectă iubirea episcopului lor.

Ce s­ă fac, am văzut şi episcopi posomorîţi care nu zîmbesc niciodată şi‑i ceartă încontinuu pe cei din jur. Dacă eşti mai slab de fire, te şi sperii. 

Este bine ca învăţămîntul teologic să fie în administrarea universităţilor de stat?

Nu cred că e bine. Poate e bine din punct de vedere financiar, sau pentru că se mai apropie de Biserică cîte un profesor ateu din proximitatea teologiei.

Între statul care afirmă tot timpul că este laic (şi chiar este) sau multicultural şi dogma şi morala Bisericii noastre este o prăpastie, este o discordanţă.

În primele secole, Biserica era în casele oamenilor. Apoi, după Constantin cel Mare, cultul a devenit public, dar împăratul asculta de duhovnic. Dar acum ce este?

Reprezentanţii religiilor se întîlnesc cu reprezentanţii statelor şi nici unul nu are curajul să pronunţe numele Mîntuitorului, ci vorbesc cu respect, în general, în principiu, şi în numele umanismului, demnităţii, libertăţii, fraternităţii, egalităţii etc.

 

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILĂ - URMARE (IV) PDF Imprimare Email

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (IV)

 

Mai aveţi cîteva cazuri interesante pe tema conceptului de medicină creştină?

Ţinînd cont de acest concept, am învăţat multe de la duhovnici, de la bolnavi, de la ierarhi, de la preoţi.

Am avut un bolnav care era foarte trist că familia nu este credincioasă şi s‑a rugat ca să devină credincioasă, chiar dacă el va fi lovit de o boală pentru asta.

A doua zi a avut manifestări psihice ciudate, tulburări de comportament pentru care a fost etichetat cu un diagnostic psihiatric, cu riscul de a‑şi pierde şi job‑ul de funcţionar public. Cazul însă s‑a rezolvat în urma unei dezlegări făcute de un ierarh.

Alt caz: Un medic dintr-un spital de provincie a divorţat în tinereţe de soţie, spunîndu-i că are o leucemie şi nu vrea să o chinuie cu boala lui. El nu avea leucemie, dar a folosit această stratagemă pentru a se căsători cu alta. La bătrîneţe, după mulţi ani, a murit de leucemie.

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILĂ - URMARE (III) PDF Imprimare Email

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (III)

 

Aţi fost profesor şi prodecan la Facultatea de Teologie. Cum apreciaţi corpul eclezial din ţara noastră?

Unii dintre preoţi sînt foarte săraci şi nu părăsesc practica preoţiei. Îi admir enorm. Cunosc preoţi cu copii mulţi şi cu greutăţi mari, care trăiesc la limita subzistenţei. De aceea, am fost profund impresionat cînd am întîlnit un ierarh chiar la nordul Dunării, care se interesează zilnic de starea de sănătate a unui preot bolnav sau a familiei lui.

Şi nu pot să nu admir un episcop chiar din leagănul vechii Românii care ia atitudine şi îndeamnă la vigilenţă şi priveghere în faţa oricărui fenomen social păcătos şi periculos pentru viaţa Bisericii.

Preoţii de mir sau ieromonahii duc înainte grandioasa instituţie a duhovnicului – atît de specifică Ortodoxiei. Ierarhia şi instituţia duhovnicului în structura eclezială sînt stîlpii pe care Biserica stă neclintită. Dacă ele slăbesc, slăbeşte Biserica însăşi.

Cred că ierarhia noastră ar putea organiza mai des „şcoala duhovnicului“, căci uneori am văzut din anamneza bolnavilor mei că unii duhovnici acţionează un pic scolastic sau „tipic, tipic şi la inimă nimic“.

 

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILA - URMARE (II) PDF Imprimare Email

 

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (II)

 

Există ierarhi masoni?

Nu ştiu. Am văzut tot felul de liste, dar nu sînt credibile, căci nu există o dovadă scrisă sau mărturii demne de crezare.

Am cunoscut însă un preot mason şi nu ştiu dacă episcopul lui ştie.

Nu aş vedea această problemă ca o confruntare socială între două forţe, în care unii atacă, iar alţii se apără. Dar ştiu că Biserica lui Hristos este victorioasă în veci şi nici porţile iadului nu o pot dărîma. Mai degrabă aş vrea să accentuez că un creştin care intră, printr‑un jurămînt, în orice organizaţie sau asociere cu fundament spiritual necreştin, sau puternic sincretist, îşi pătează haina Botezului şi intră într‑o zonă sufletească sfîşietoare, căci a fi creştin şi necreştin în acelaşi timp, închinîndu‑te la mai mulţi dumnezei, este imposibil.

Dacă un episcop mason hirotoneşte un preot, e validă preoţia aceluia?

Nu ştiu. E o problemă canonică; dificil de răspuns pentru mine. Probabil că este validă dacă preotul nu ştie adevărul.

M‑aş bucura să existe creştini buni care să facă misiune în mijlocul lor pentru a‑i ajuta să descopere Biserica lui Hristos ca singura cale de mîntuire.

Cîndva am scris un mic studiu pentru a face un diagnostic diferenţial între Biserică şi masonerie şi pentru a veni în ajutorul celor care vor să iasă din lojă. La scurt timp m‑a căutat un tînăr care mi‑a cerut mai multe exemplare. El a intrat în masonerie, a mai convins încă 20 de tineri să intre, ulterior a ieşit pentru că a realizat incompatibilitatea dintre cele două apartenenţe, a mai convins încă 7 să iasă, dar duhul lui nu avea linişte pînă nu îi convingea şi pe ceilalţi 13 să se lepede.

 

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILA PDF Imprimare Email

 

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ (I)

 

Desigur, aţi fost botezat, ca toţi românii ortodocşi, la vîrstă foarte mică. Dar, de fapt, cînd şi cum aţi descoperit credinţa ortodoxă?

Munca la Spitalul de Urgenţă m‑a ajutat să descopăr limitele medicinei şi neputinţa doctorului. Am lucrat un timp la salonul cu tentativele de sinucidere, în 4 martie 1977 eram de gardă şi am văzut toate ororile cutremurului, tot în gărzile mele au fost două mari intoxicaţii colective (alcool metilic şi acid azotic) cu zeci de victime; toate acestea m‑au ajutat să‑mi pun întrebări la care nu se poate răspunde cu ajutorul raţiunii şi nici cu argumentele profesiunii medicale.

A fost un moment în care mi‑am pus întrebarea (tipică pentru intelectualii cîrcotaşi) care confesiune creştină este cea adevărată.

Citeşte mai mult...
 
CREȘTINISMUL ȘI PROVOCĂRILE ACTUALITĂȚII PDF Imprimare Email

 

Cei eventual interesați, dar care nu au putut urmări la televizor (direct sau în reluare) emisiunea din 2 ianuarie la care am fost invitat de teologul Vasile Bănescu (Trinitas TV), pot viziona dialogul respectiv clicînd pe imaginea de mai jos. Punctul de pornire l-a reprezentat recenta mea carte O introducere în creștinism (Editura Christiana, București, 2016). (R. C.)

 

 
CARTEA CRĂCIUNULUI PDF Imprimare Email