Reacţii la mesajul papal PDF Imprimare Email

 

 

 

Sînt semne extrem de îngrijorătoare că monstruoasei coaliții dintre fundamentalismul islamic și stînga europeană i se raliază însăși... Biserica Romano-Catolică. Dacă nu mai este în stare să însuflețească Occidentul, Biserica pare a se fi decis să contribuie măcar la moartea lui! Să fie marele „aggiornamento” al vremurilor de pe urmă? S-ar zice că pentru Europa secularizată CIUMA din afară e nimic pe lîngă CANCERUL dinăuntru... (R. C.)

 

Papa Francisc a cerut ca statele europene

să-i primească pe toți imigranții,

pe toți membrii familiilor lor,

și să le dea slujbe și cetățenie

 

Fostul ministru al Afacerilor Europene, Pierre Lellouche, actual deputat de Paris, semnează un editorial mușcător în Le Figaro. Iată textul:

«Fără îndoială, trebuie privit ca un semn al Providenței faptul că luni 21 august, ziua în care asasinul de la Barcelona a fost împușcat de poliția catalană, Papa Francisc, întrerupîndu-și vacanța estivală, a crezut de cuviință să lumineze lumea și Europa în legătură cu „integrarea imigranților”.

În timp ce familiie încă își plîngeau morții, întrebîndu-se cum de hispano-marocanii, despre care se spune că sînt perfect integrați, au putut masacra cu sînge rece zeci de civili nevinovați din țara care i-a primit – și în timp ce aceeași întrebare se pune în aceste zile peste tot pe unde au avut loc atentate de același fel, fără a mai vorbi despre Marsilia, unde este în continuare ascuns numele șoferului camionetei – Papa se face că aceste violențe nici n-ar exista.

Acest Papă argentinian vrea să dea lecții Europei: vrea vize umanitare pentru toți imigranții, refugiați politici sau nu, unificări ale familiilor extinse, privindu-i pe toți ascendenții și descendenții, „frații și surorile” tinerilor debarcați în Europa; el vrea acces liber la cetățenie și la slujbă, în respectul „culturii” fiecăruia. 

Mai mult, ne spune Sanctitatea Sa, în numele „principiului moralității persoanei umane, securitatea personală a imigranților trebuie să prevaleze în fața securității naționale”. 

Acest text este cu adevărat devastator. El depășește cu mult funcția autorului său, în ceea ce privește atribuțiile suverane ale Statelor, care sînt în primul rînd securitatea cetățenilor lor și controlul frontierelor. 

În numele dogmei sale – destul de surprinzătoare pînă la urmă pentru oricine cunoaște istoria Bisericii, dar fără îndoială menite să seducă publicul din lumea a treia (mai ales african), care constituie astăzi grosul batalioanelor de credincioși – Papa își arogă dreptul de a impune Europei un fel de ordine „morală” de deschidere totală și fără condiții a frontierelor sale și a cetățeniilor pentru oricine dorește să se instaleze pe continent. Și aceasta indiferent de consecințele sociale, economice și de securitate ale unei imigrații în masă necontrolate.

Citeşte mai mult...
 
ORTODOXIA ... PDF Imprimare Email

"ORTODOXIA CA STIL DE VIAŢĂ"

 

Dr. Pavel Chirilă cu Ierom. Teofan Munteanu, în Sfîntul Munte Athos

VIAȚA MONAHULUI ORTODOX.

CALEA DESĂVÎRȘIRII CREȘTINE

Numele „creștin”, hristianos în limba greacă, dă mărturie despre omul căruia Hristos îi este pildă și chip de viețuire, într-atît încît Apostolul Pavel, marele convertit creștin, va ajunge să spună: M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine (Galateni 2, 20).

Creștinismul îl angajează pe om într-un stil de viață diriguit de anumite valori (porunci-virtuți evanghelice), de anumite precepte, care nu se rezumă la o simplă etică, la o conduită morală. Moralismul este golit de miezul duhovnicesc viu, pe care spiritualitatea răsăriteană, ortodoxă, l-a păstrat neschimbat, după predania Părinților: chemarea omului către îndumnezeire și putința pregustării vieții dumnezeiești încă de pe pămînt. A fi moral este, așadar, prea puțin pentru un creștin. Dumnezeu îi „poruncește” omului să fie desăvîrșit, să fie sfînt, asemenea Lui, să fie dumnezeu după har.

Citeşte mai mult...
 
DIMENSIUNEA METAFIZICĂ A RĂULUI PDF Imprimare Email
TRINITAS TV: „CREDINȚĂ ȘI CULTURĂ AZI”

MODERATOR: VASILE BĂNESCU
INVITAT: RĂZVAN CODRESCU


 
ÎNVIEREA DOMNULUI ÎN POEZIA CLASICĂ ROMÂNEASCĂ PDF Imprimare Email

 

 

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare din tot calendarul creştin. Înainte de Învierea Sa, Domnul mai înviase din morţi pe fiica lui Iair, pe fiul văduvei din Nain şi pe Lazăr. Acum, însă, este vorba de Învierea Celui ce-a spus despre Sine : „Eu sînt învierea şi viaţa. Cel ce crede în Mine, chiar de va muri, va trăi” (Ioan 11, 25), făcîndu-Se chezăşia învierii noastre, după cum mărturiseşte Sf. Apostol Pavel, „Căci dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră” (I Corinteni 15, 14). Dacă Părinţii Bisericii şi teologii ei au dedicat pagini nenumărate acestui măreţ praznic, poeţii nu puteau rămîne mai prejos, şi cu atît mai puţin poeţii români.

Luceafărul poeziei româneşti, MIHAI EMINESCU, prezintă în poezia „Înviere” viziunea cosmică a nespusei bucurii pascale: „Un clopot lung de glasuri vui de bucurie,/ Colo-n altar se uită şi preoţi, şi popor/ Cum din mormînt răsare Christos biruitor,/ Iar inimile toate s-unesc în armonie./ Cîntări şi laude-nălţăm/ Noi, Ţie, Unuia./ Primindu-L cu psalmi şi ramuri,/ Plecaţi-vă neamuri,/ cîntînd Aleluia./ Christos a înviat din morţi/ Cu cetele sfinte/ Cu moartea spre moarte călcînd-o,/ Lumina ducînd-o/ Celor din morminte”.

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILĂ - URMARE (VI) PDF Imprimare Email

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (VI)

 

Sînteţi implicat în construirea unui Centru (primul) de Studii Martirologice. Ce v‑a determinat?

Faptul că am avut o parte din familie în închisoare politică şi pentru că am văzut că ierarhii şi facultăţile de teologie nu au arătat preocupare (decît extrem de puţin) de acest subiect. (Îi înţeleg, pentru că le e frică.)

Am aflat că la Aiud, unde a fost şi o parte din familia mea, există un mic schit în Rîpa Robilor, acolo unde erau şi gropile comune şi unde zac osemintele foştilor deţinuţi politici. Ieromonahul de acolo mi‑a spus că şi‑ar dori o mănăstire mai mare, dar nu are nici bani, nici teren să construiască. Eu i‑am promis că îl ajut, dar îl rog să facă într‑o aripă a mănăstirii un centru de studii martirologice. Ar fi primul de la noi din ţară şi unul dintre puţinele din Europa postcomunistă.

I‑am povestit ideea maestrului Dan Puric – iubitor de martiri – şi dînsul împreună cu un prieten comun au obţinut teren suficient, iar Dan Puric a donat sume importante de bani pentru începerea construcţiei.

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILĂ - URMARE (V) PDF Imprimare Email

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (V)

 

Puteţi să exprimaţi sintetic relaţia dintre episcop şi poporul dreptcredincios?

Cînd sînt slujbe cu un sobor mare de preoţi, cu popor mult în jur, încerc să descifrez pe faţa episcopului reflexele iubirii care pleacă din inima preoţilor şi a mirenilor şi reuşesc să‑i lumineze faţa; şi, de asemenea, încerc s­ă‑mi odihnesc privirea pe feţele creştinilor care iradiază şi reflectă iubirea episcopului lor.

Ce s­ă fac, am văzut şi episcopi posomorîţi care nu zîmbesc niciodată şi‑i ceartă încontinuu pe cei din jur. Dacă eşti mai slab de fire, te şi sperii. 

Este bine ca învăţămîntul teologic să fie în administrarea universităţilor de stat?

Nu cred că e bine. Poate e bine din punct de vedere financiar, sau pentru că se mai apropie de Biserică cîte un profesor ateu din proximitatea teologiei.

Între statul care afirmă tot timpul că este laic (şi chiar este) sau multicultural şi dogma şi morala Bisericii noastre este o prăpastie, este o discordanţă.

În primele secole, Biserica era în casele oamenilor. Apoi, după Constantin cel Mare, cultul a devenit public, dar împăratul asculta de duhovnic. Dar acum ce este?

Reprezentanţii religiilor se întîlnesc cu reprezentanţii statelor şi nici unul nu are curajul să pronunţe numele Mîntuitorului, ci vorbesc cu respect, în general, în principiu, şi în numele umanismului, demnităţii, libertăţii, fraternităţii, egalităţii etc.

 

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILĂ - URMARE (IV) PDF Imprimare Email

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (IV)

 

Mai aveţi cîteva cazuri interesante pe tema conceptului de medicină creştină?

Ţinînd cont de acest concept, am învăţat multe de la duhovnici, de la bolnavi, de la ierarhi, de la preoţi.

Am avut un bolnav care era foarte trist că familia nu este credincioasă şi s‑a rugat ca să devină credincioasă, chiar dacă el va fi lovit de o boală pentru asta.

A doua zi a avut manifestări psihice ciudate, tulburări de comportament pentru care a fost etichetat cu un diagnostic psihiatric, cu riscul de a‑şi pierde şi job‑ul de funcţionar public. Cazul însă s‑a rezolvat în urma unei dezlegări făcute de un ierarh.

Alt caz: Un medic dintr-un spital de provincie a divorţat în tinereţe de soţie, spunîndu-i că are o leucemie şi nu vrea să o chinuie cu boala lui. El nu avea leucemie, dar a folosit această stratagemă pentru a se căsători cu alta. La bătrîneţe, după mulţi ani, a murit de leucemie.

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILĂ - URMARE (III) PDF Imprimare Email

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (III)

 

Aţi fost profesor şi prodecan la Facultatea de Teologie. Cum apreciaţi corpul eclezial din ţara noastră?

Unii dintre preoţi sînt foarte săraci şi nu părăsesc practica preoţiei. Îi admir enorm. Cunosc preoţi cu copii mulţi şi cu greutăţi mari, care trăiesc la limita subzistenţei. De aceea, am fost profund impresionat cînd am întîlnit un ierarh chiar la nordul Dunării, care se interesează zilnic de starea de sănătate a unui preot bolnav sau a familiei lui.

Şi nu pot să nu admir un episcop chiar din leagănul vechii Românii care ia atitudine şi îndeamnă la vigilenţă şi priveghere în faţa oricărui fenomen social păcătos şi periculos pentru viaţa Bisericii.

Preoţii de mir sau ieromonahii duc înainte grandioasa instituţie a duhovnicului – atît de specifică Ortodoxiei. Ierarhia şi instituţia duhovnicului în structura eclezială sînt stîlpii pe care Biserica stă neclintită. Dacă ele slăbesc, slăbeşte Biserica însăşi.

Cred că ierarhia noastră ar putea organiza mai des „şcoala duhovnicului“, căci uneori am văzut din anamneza bolnavilor mei că unii duhovnici acţionează un pic scolastic sau „tipic, tipic şi la inimă nimic“.

 

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILA - URMARE (II) PDF Imprimare Email

 

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ - URMARE (II)

 

Există ierarhi masoni?

Nu ştiu. Am văzut tot felul de liste, dar nu sînt credibile, căci nu există o dovadă scrisă sau mărturii demne de crezare.

Am cunoscut însă un preot mason şi nu ştiu dacă episcopul lui ştie.

Nu aş vedea această problemă ca o confruntare socială între două forţe, în care unii atacă, iar alţii se apără. Dar ştiu că Biserica lui Hristos este victorioasă în veci şi nici porţile iadului nu o pot dărîma. Mai degrabă aş vrea să accentuez că un creştin care intră, printr‑un jurămînt, în orice organizaţie sau asociere cu fundament spiritual necreştin, sau puternic sincretist, îşi pătează haina Botezului şi intră într‑o zonă sufletească sfîşietoare, căci a fi creştin şi necreştin în acelaşi timp, închinîndu‑te la mai mulţi dumnezei, este imposibil.

Dacă un episcop mason hirotoneşte un preot, e validă preoţia aceluia?

Nu ştiu. E o problemă canonică; dificil de răspuns pentru mine. Probabil că este validă dacă preotul nu ştie adevărul.

M‑aş bucura să existe creştini buni care să facă misiune în mijlocul lor pentru a‑i ajuta să descopere Biserica lui Hristos ca singura cale de mîntuire.

Cîndva am scris un mic studiu pentru a face un diagnostic diferenţial între Biserică şi masonerie şi pentru a veni în ajutorul celor care vor să iasă din lojă. La scurt timp m‑a căutat un tînăr care mi‑a cerut mai multe exemplare. El a intrat în masonerie, a mai convins încă 20 de tineri să intre, ulterior a ieşit pentru că a realizat incompatibilitatea dintre cele două apartenenţe, a mai convins încă 7 să iasă, dar duhul lui nu avea linişte pînă nu îi convingea şi pe ceilalţi 13 să se lepede.

 

Citeşte mai mult...
 
O CONVORBIRE CU DR. PAVEL CHIRILA PDF Imprimare Email

 

 

ÎNTRE SPITAL ȘI BISERICĂ (I)

 

Desigur, aţi fost botezat, ca toţi românii ortodocşi, la vîrstă foarte mică. Dar, de fapt, cînd şi cum aţi descoperit credinţa ortodoxă?

Munca la Spitalul de Urgenţă m‑a ajutat să descopăr limitele medicinei şi neputinţa doctorului. Am lucrat un timp la salonul cu tentativele de sinucidere, în 4 martie 1977 eram de gardă şi am văzut toate ororile cutremurului, tot în gărzile mele au fost două mari intoxicaţii colective (alcool metilic şi acid azotic) cu zeci de victime; toate acestea m‑au ajutat să‑mi pun întrebări la care nu se poate răspunde cu ajutorul raţiunii şi nici cu argumentele profesiunii medicale.

A fost un moment în care mi‑am pus întrebarea (tipică pentru intelectualii cîrcotaşi) care confesiune creştină este cea adevărată.

Citeşte mai mult...
 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL

Cele mai citite articole


Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79
 
  Copyright © 2007-2011 Editura Christiana
Webdesign  ArtGround.ro
 
 
escort bayan