Intermezzο liric: Athanasia PDF Imprimare Email
de Răzvan CODRESCU
 
Cînd Zeul tău e Timpul, te cred că te grăbeşti
şi moartea nu te iartă să stărui în visare,
dar chiar să-ţi fie graba de mii de ori mai mare,
e mult prea scurt veleatul făpturii pămînteşti.

E mult prea scurt veleatul făpturii pămînteşti
şi numai visul este în felul lui în stare
să ia pieptiş vecia şi mările stelare,
cu brîncile întinse spre cer ca nişte cleşti.

Cu brîncile întinse spre cer ca nişte cleşti,
noi dăm cu tifla morţii ca unei tîrfe care
prea mult ne ispiteşte şi prea puţin ne are,
din mila răstignitei iubiri dumnezeieşti.

Din mila răstignitei iubiri dumnezeieşti,
e-n noi atîta viaţă şi-atîta împăcare
cu cît mai grea e crucea ce-o ducem în spinare
şi-al cărei tîlc, iubito, tu nici nu ştii că eşti!
 
De acelaşi autor:

 
Întâlnirea duhovnicească cu Părintele Ghelasie PDF Imprimare Email

de Gabriela Moldoveanu,
tunsă în monahism cu numele de Hristofora

„Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea
se desăvârşeşte în slăbiciune”
(2 Cor. 12, 9).

Lectura primelor cărţi despre isihasm ale Părintelui Ghelasie a fost pentru mine nu una de înţelegere, fiindcă nu pot spune că l-am înţeles conceptual, dar am aflat într-însele o sfinţenie chemătoare la adâncuri în mine însămi, pe care nu le bănuiam. Eram de cinci ani fiica duhovnicească a Părintelui Galeriu, după ani mulţi de yoga, şi reuşisem, cu înalta călăuzire în duh ioaneic a Părintelui, să ies din sistemul de gândire al Orientului păgân şi să înlocuiesc mantra cu Rugăciunea lui Iisus. Citeam asiduu scrierile filocalice şi traduceam „Puterea numelui” a P.S. Kallistos Ware.

Lectura cărţilor Părintelui Ghelasie a devenit o întâlnire cu Părintele însuşi în asemenea măsură încât pot spune că, fără a-i vedea chipul cu ochiul trupesc, l-am cunoscut personal. Cine a avut parte să trăiască o asemenea sfântă bucurie ştie ce vreau să spun.

Citeşte mai mult...
 
Două biografii: Moţa şi Marin PDF Imprimare Email


La 13 ianuarie 1937 cădeau la Majadahonda, lîngă Madrid, tinerii avocaţi români Ion I. Moţa şi Vasile Marin, membri marcanţi ai Mişcării Legionare, plecaţi ca voluntari pe frontul Războiului Civil din Spania (1936-1939) să lupte de partea lui Franco “pentru ce au crezut ei că este sfînt şi mare” (N. Iorga).
 
În ianuarie 2009 am postat sub titlul “Taina jertfei: cazul Moţa-Marin”, o expunere detaliată a faptelor de la sfîrşitul anului 1936 şi începutul anului 1937, precum şi a ecourilor pe care le-au avut în epocă. Cele ce urmează trebuie citite în continuarea expunerii respective (n-am mai reluat aici amănuntele privitoare la episodul spaniol şi la împrejurările morţii celor doi).
 
Cine au fost, priviţi mai îndeaproape, în devenirea vieţii lor, Moţa şi Marin?

Citeşte mai mult...
 
Apa în Sfintele Scripturi PDF Imprimare Email
de Pr. Mihai-Andrei Aldea 
Apa
 
 
Apă

Materie creată de Dumnezeu la început (Facerea 1.2), esențială pentru viață și, prin urmare, mult folosită în Credința lui Dumnezeu, atât în Vechiul cât și în Noul Testament (a se vedea și Apă sfințită).

Apa este simbol al puterii (lucrătoare) dumnezeiești, căci atunci când este liniștită este dătătoare de viață, ca la Facerea 13.10, iar atunci când este mânioasă este foarte distrugătoare, ca la Facerea 6.17, Isaia 8.8, 28.28.

Totodată apa este în Sfintele Scripturi și simbol al curăției, al harului și al sincerității, al spălării, al binecuvântării lui Dumnezeu șamd.

Un minunat simbol al puterii dumnezeiești și al nepătrunsului cutremurător al Dumnezeirii îl găsim, pentru apă, în Psalmi:

Adânc pe adânc cheamă în glasul căderii apelor Tale. Toate talazurile și valurile Tale peste mine au trecut. (Psalmi 41.9-10)

Citeşte mai mult...
 
Pe urmele lui Moş Crăciun PDF Imprimare Email


Sărbătorirea Naşterii Domnului (eveniment despre care Evangheliile nu oferă detalii cronologice) a fost rînduită de Biserică abia în secolul IV – iniţial pe 6 ianuarie (zi care, după teologii primelor veacuri, ar fi corespuns şi zilei a şasea a creaţiei, cînd Dumnezeu l-a făcut pe om), apoi pe 25 decembrie (zi a solstiţiului de iarnă după calendarul iulian, cînd în vechime se sărbătorea, în cadrul cultului lui Mithra, naşterea Soarelui – Natalis Solis Invictus). După noua dată (aleasă desigur şi pentru a contracara cultul mithraic şi Saturnaliile păgîne), Naşterea Domnului a fost celebrată pentru prima oară la Roma în 354, iar la Constantinopol în 375. Ea a fost ţinută multă vreme (la Vatican pînă în sec. XIII) şi ca început al anului bisericesc, indentificat cu Anul Nou.

La români, sărbătoarea poartă de timpuriu şi numele de Crăciun, predilect în mediile populare. Originea cuvîntului Crăciun este foarte controversată. S-au propus fel de fel de ipoteze etimologice (din latină, din geto-dacă, din slavă). Cea mai credibilă pare explicarea cuvîntului prin latina populară, anume prin creationem, “creaţie”, “naştere”, dar şi “copil” (Al. Rosetti). Al. Ciorănescu susţine această etimologie (căreia îi explică mulţumitor şi evoluţia fonetică), dar avertizează că trebuie pornit de la sensul de “copil” (Crăciunul ar fi fost o veche denumire a Pruncului Iisus), iar nu de la cel de “creaţie”, care ar contrazice flagrant dogma creştină (“născut, nu făcut”).

Citeşte mai mult...
 
Dante, «Purgatoriul», Cîntul XXII PDF Imprimare Email
Divina Comedie a lui Dante Alighieri

în noua versiune românească a lui Răzvan Codrescu





PURGATORIUL


Cîntul XXII



În brîul al cincilea, printre zgîrciţi şi risipitori, Dante şi Vergiliu întîlnesc umbra lui Staţiu (deşi Dante, ca majoritatea contemporanilor săi, îl confundă cu retorul „tuluzan” Lucius Statius Ursolus, din vremea lui Nero, aici e vorba de poetul Publius Papinius Statius, autorul poemelor Tebaida şi Achileida, ultimul neterminat, născut la Neapole şi trăitor în vremea lui Domiţian), care tocmai şi-a împlinit ispăşirea şi stă să urce spre cer. După ce, în Cîntul XXI, Staţiu făcuse plecăciune dinaintea Marelui Mantovan, pe care-l socoate maestrul său într-ale poeziei şi căruia mărturiseşte că ar fi rîvnit să-i fi fost contemporan, cei doi poeţi antici îşi continuă dialogul, în timp ce urcă împreună, cu Dante pe urmele lor, spre brîul al şaselea. Autorul Tebaidei mărturiseşte că s-a convertit în taină la creştinism şi datorită profeţiilor vergiliene. Autorul Bucolicelor (pomenite în text – v. 57) îi dă veşti lui Staţiu despre cîteva mari personaje (istorice sau mitologice) ale Antichităţii, aflate în Limb (printre care poeţii, aleşii Parnasului, în frunte cu Homer, grecul ce rămîne/ de Muze răsfăţat cum altul nu-i). Cîntul se încheie cu contemplarea unui copac simbolic, din frunzişul căruia o voce tainică enumeră pilde ilustre de cumpătare (mai ales biblice: Maica Domnului, proorocul Daniel, Ioan Botezătorul). Întregul cînt stă sub nostalgia „veacului de aur” (prima vîrstă, necoruptă, a umanităţii).

Citeşte mai mult...
 
Scrisoare către cei ieşiţi din Biserică PDF Imprimare Email

Dragă părinte Nichita Paşcan

şi dragi măicuţe şi surori ieşite din Biserica lui Hristos,

Vă scriu din proprie iniţiativă, cu întârziere, ce-i drept, după ce am citit, întâmplător, aşa-zisa Mărturisire de credinţă a părintelui Nichita Paşcan [1]. Întrucât multe dintre părerile personale ale părintelui Nichita le întâlnesc şi la alţi creştini sau chiar clerici, conştiinţa de preot şi teolog mă obligă să aduc mărturia mea teologică în acest caz.
 
A sta indiferenţi faţă de problemele Bisericii înseamnă că indiferenţa a pus stăpânire pe fiinţa noastră, ceea ce poate induce sau adânci o criză creştină de identitate personală, eclesială sau comunitară. Însă şi a interveni depăşindu-ţi fără discernământ atribuţiile înseamnă a pune unitatea Bisericii şi pe tine însuţi în pericol de moarte.
 
Acest lucru l-a făcut cu multă râvnă părintele Nichita, întrucât neliniştea personală şi insomniile sale teologale le-a prelungit, fără discernământ şi fără dragoste creştină suficientă, fără deplină cunoştinţă teologică şi fără pricepere, şi în spaţiul eclesial, periclitând astfel şi mântuirea păstoriţilor săi.

Citeşte mai mult...
 
Ce nu ştim despre Codex Alimentarius PDF Imprimare Email
 
 
MOARTEA DIN FARFURIE
 
Medicina chineză spune că majoritatea bolilor sunt cauzate de o nutriţie inadecvată. Prin urmare, cine controlează dieta cuiva, îi poate influenţa decisiv starea de sănătate.
 
Este tocmai ceea ce se doreşte prin aplicarea faimosului Codex Alimentarius, pe care Organizaţia Mondială a Comerţului l-a impus statelor membre, sub pretextul că  ar fi necesare norme pentru tranşarea eventualelor dispute legate de produsele alimentare. Cât se poate de firesc, zic unii. Desigur. La o privire mai atentă, însă, descoperim acolo prevederi de-a dreptul stupefiante.
 
Cum legea interzice guvernului american să limiteze consumul de alimente, Codex-ul redefineşte suplimentele nutritive naturale (inclusiv plantele folosite în fitoterapie, anumite legume şi condimente) ca substanţe toxice. În consecinţă, ele vor fi disponibile doar cu prescripţie medicală şi numai în doze minimale, care le vor face ineficiente. Pe lista acestor substanţe toxice se află… usturoiul şi menta, ce vor avea regimul legal al drogurilor uşoare! Aşadar, posesia oricăror suplimente nutritive naturale în cantităţi ce depăşesc limitele legale va fi pasibilă de pedepse privative de libertate. Un număr de 18 suplimente nutritive naturale vor putea fi cumpărate fără reţetă, dar în aceleaşi doze minimale. O astfel de perspectivă pare de neînchipuit, dar ea se doreşte a fi „implementată”, treptat, până în 2020.

Citeşte mai mult...
 
Apariţie editorială: Gora Mborgali sau Surîsul Destinului PDF Imprimare Email

«Necuminţitul»: Un Soljeniţîn Georgian

La Editura Christiana din Bucureşti (colecţia  «Cruciaţii secolului XX») a apărut în pragul acestei luni, tradusă din limba rusă (Marcel Petrişor, Alexandra Popescu Vizghina şi Dana Petrişor), cartea georgianului Ciabua Amiredjibi (devenit de curînd monahul David) Gora Mborgali sau Surîsul Destinului. Ediţia românească este prefaţată de scriitorul Marcel Petrişor (vechi şi apropiat prieten al autorului), iar în final include şi o utilă notă bio-bibliografică alcătuită de Lucian D. Popescu (şi pe care o reproduc mai jos).
 
Aristocrat de sînge, dar şi de spirit, necuminţit (mborgali) luptător anticomunist, de cinci ori evadat din lagărele sovietice, dar şi scriitor de mare talent, în două rînduri nominalizat pentru Premiul Nobel, prinţul gruzin Ciabua Amiredjibi (n. 1921) este o legendă vie în ţara lui şi s-ar cădea să fie un reper de conştiinţă – dacă nu pentru întreaga Europă creştină (încă nevindecată de ispitele aventurilor stîngiste), în orice caz pentru greu încercata lume răsăriteană.
 
Romanul de faţă (a treia carte care i s-a tradus în româneşte, după Data Tutashia şi Spovedania taurului), datînd din 1994, este croit din uriaşa experienţă de viaţă a autorului şi pune în faţa generaţiilor mai noi, spre lămurire şi veghe responsabilă, fresca unei epoci care a promis instaurarea paradisului pe pămînt şi nu a reuşit decît să aproximeze infernul. Pînă la urmă în spatele creatorului stă mărturisitorul şi pariul estetic păleşte în faţa pariului existenţial…

Citeşte mai mult...
 
O generaţie, un om, o revistă PDF Imprimare Email


Textele de mai jos sînt reproduse din numărul de pe urmă al revistei Puncte cardinale (anul XX, nr. 11-12/239-240, noiembrie-decembrie 2010, p. 4), pe al cărui frontispiciu stă scris: „Acesta este ultimul număr al revistei Puncte cardinale, care a apărut neîntrerupt timp de 20 de ani. Mulţumindu-le tuturor celor care ne-au stat aproape (cititori, colaboratori, sprijinitori), aducem un înnoit omagiu celui care a fost luptătorul anticomunist şi publicistul de dreapta sibian Gabriel-Iacob Constantinescu (întemeietorul şi directorul publicaţiei), ce, dacă nu s-ar fi adăugat la neamul său în prag de primăvară (6 martie 2010), ar fi împlinit pe 5 noiembrie vîrsta de 89 de ani. Pomenită să-i fie lucrarea în cer şi pe pămînt!”.

Autorii celor două texte sînt d-l Ion Paraschivescu (tatăl scriitorului Radu Paraschivescu), fost ofiţer în Armata Regală a României, autorul volumului de versuri Să atingi cerul cu mîna (1998), şi d-l Radu Mărculescu, fost ofiţer trecut prin lagărele sovietice şi prin temniţele comuniste din ţară, pictor bisericesc, dramaturg, memorialist, eseist, traducător, autor al cărţilor de memorii Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică (2000; reed. 2010) şi Mărturii pentru „Judecata de apoi”... adunate din Gulagul românesc (2005), precum şi al unui volum de Teatru (1992).
Omagiul grafic al maestrului sibian Stefan Orth este reprodus din acelaşi număr al revistei. (Răzvan Codrescu)

Citeşte mai mult...
 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL

Cele mai citite articole


Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/redi2001/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79
 
  Copyright © 2007-2011 Editura Christiana
Webdesign  ArtGround.ro
 
 
escort bayan