O Asociaţie pentru medicii şi farmaciştii pasionaţi de fitoterapie

Medicii români fitoterapeuţi au o asociaţie proprie, la care pot adera. Înfiinţată recent sub numele de Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi (ARMF), aceasta este formată din 19 membri fondatori.

Preşedintele, prof. univ. dr. Pavel Chirilă (foto), îşi propune să promoveze statutul medicului fitoterapeut în contextul actual al practicii medicale din România.

Cei care vor să se înscrie în Asociaţie trebuie să fie medici fitoterapeuţi, să solicite în scris acest lucru, să accepte prevederile statutului Asociaţiei şi să desfăşoare în mod real şi legal o activitate din specificul asociaţiei.

Noutatea constă în faptul că medicii care nu au competenţă în fitoterapie, dar vor să adere la asociaţie pot deveni membrii simpatizanţi. La fel şi farmaciştii. Actele necesare înscrierii sunt: CV-ul, copie după actul de identitate, certificat de liberă practică şi atestat de api-fitoterapie (pentru membrii). Puteţi trimite un email la: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza sau la sediul Asociaţiei Române a Medicilor Fitoterapeuţi, din Bucureşti, str. C. A. Rosetti, nr. 20, etaj 1, ap. 2, Sector 1 pentru înscrieri.

"Sper să se înscrie cât mai mulţi membrii, dar nu numărul contează foarte mult, ci calitatea muncii în numele acestei asociaţii. Mai contează şi practica efectivă", a declarat în exclusivitate pentru paginamedicala.ro preşedintele ARMF, dr. Pavel Chirilă.

La ora actuală, în jur de 300-500 de medici români au competenţă în fitoterapie-apiterapie-aromaterapie. Nu toţi însă şi practică în domeniu. Asociaţia îşi propune printre alte obiective şi acela de a stimula deschiderea cât mai multor cabinete de fitoterapie.

"Numărul bolnavilor şi consultaţiilor fitoterapeutice este în creştere continuă nu doar la noi în ţară, ci în toată lumea. Numai în urma unei practici îndelungi şi serioase se pot comunica rezultate ştiinţifice comparabile cu cele din străinătate, aşa că practica medicilor fitoterapeuţi trebuie stimulată", e de părere prof. Chirilă.

Legislaţia în vigoare este însă neclară, lăsând loc la interpretări şi concurenţă neloială. În opinia dr. Chirilă legile din România nu sunt cele mai bune în domeniu, aşa că era cazul ca o persoană juridică să ia atitudine atunci când e vorba de domeniul plantelor medicinale. Şi Asociaţia o va face de acum încolo.

"Am auzit că există societăţi ale unor naturişti, care nu sunt medici şi forţează foarte mult mâna Ministerului Sănătăţii să obţină drept de liberă practică şi să deschidă cabinete. Nu mi se pare normal să funcţioneze acele asociaţii şi să nu fie şi una a medicilor fitoterapeuţi", a afirmat prof. univ. dr. Pavel Chirilă.

Medicul vorbeşte şi din perspectiva managerului cu experienţă în coordonarea Centrului Medical Naturalia de la Voluntari, care s-a confruntat de-a lungul anilor cu o serie de probleme şi a luptat cu sistemul medical.

"Ca peste tot unde legislaţia este neclară în domeniu, şi la noi îşi fac loc şarlatanii, acele persoane care nu au pregătire medicală dar care dau cu mare uşurinţă tratamentele fitoterapeutice pentru că legea le permite şi nu-i supraveghează nimeni. Este o adevărată încurcătură din punct de vedere legislativ. Cea mai proastă lege în domeniu care nu se regăseşte nicăieri în lume, a semnat-o parlamentul nostru acum 2 ani. Prin ea a fost dezlegată o practică de terapii alternative puţin cunoscute, nefundamentate. Potrivit acesteia, poate să practice oricine nefiind medic. Deocamdată nu se aplică, fiindcă nu s-au dat instrucţiuni pentru ea. Dar dacă ne-am lua după lege ad literam un medic ca să poate să practice fitoterapia ar trebui să dea examen în faţa unor nemedici care să-i dea certificat de liberă practică", a conchis profesorul.

Acesta admite că în alte ţări se acordă o liberă practică unor fitoterapeuţi care nu sunt medici şi că e un lucru bun, dacă medicul este cel care decide cine e valoros în acest domeniu şi cine nu.

Asociaţia îşi propune să reglementeze practica clinică a unui fitoterapeut şi va propune autorităţilor ca medicii să fie acreditaţi.

Farmaciştii şi biochimiştii, cointeresaţi

Un motiv pentru care asociaţia înrolează în rândurile ei şi farmaciştii e acela că pot face cercetare fundamentală.

"Există suficienţi medici instruiţi, e loc şi de mai mulţi, dar din păcate nu toţi au reuşit să-şi deschidă o practică clinică şi cred că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că nu pot farmaciştii să ţină pasul cu numărul de medici instruiţi. Un medic singur instruit în fitoterapie nu poate face nimic dacă în preajma cabinetului său nu există şi o farmacie capabilă să-i prepare formulele pe care el le indică", a precizat Chirilă.

Medicul fitoterapeut trebuie să se asocieze cu un farmacist sau să ţină legătura cu el. Dacă e un biochimist pasionat de plante, poate face cercetare, la fel un botanist poate conlucra cu asociaţia, care este deschisă la demararea cercetărilor şi studiilor clinice.

Studiile clinice stau la baza avizării medicamentelor chimice şi a introducerii lor pe piaţă. Sunt extrem de costisitoare şi nu întotdeauna banii cheltuiţi vor aduce profit firmei farmaceutice care a iniţiat aceste studii.

"Noi când promovăm o plantă sau un extract, ne bazăm pe informaţia etnoiatrică şi pe observaţiile clinice ale noastre, ale celor care practică. Aceste doua argumente sunt suficiente pentru ca practica la cabinet să continue. Însă ca să comunicăm în străinătate, avem nevoie de studii clinice, care sunt foarte scumpe şi depăşesc posibilităţile unui simplu cabinet de fitoterapie", a conchis prof. dr. Chirilă.

Dar, ca lumea ştiinţifică să fie convinsă de principiile de acţiune şi efectele benefice ale produselor fitoterapeutice e nevoie de studii clinice.

"Am discutat recent cu un cercetător suedez de la o fabrică de medicamente chimice. Mi-a spus că 5 milioane de dolari costă lansarea unui medicament antiulceros de la stadiu de moleculă până la promovare. Ca să lansezi un remediu fitoterapeutic antiulceros, îţi trebuie de câteva sute de ori bani mai puţini", a spus fitoterapetul.

În urma unui studiu clinic efectuat recent într-una din clinicile universitare din Cluj, Laboratoarele Fares au lansat o anumită formulă fitoterapică antiulceroasă, Ulcerofit.

"Studiul s-a derulat în clinica III din Cluj pe parcursul a 4 săptămâni. Au fost studiate două loturi de pacienţi, fiecare lot incluzand 20 pacienţi cu ulcer gastro-duodenal, duodenite, bulbite erozive. Unui lot i s-a administrat Ulcerofit, celuilalt un inhibitor de pompă de protoni. Toţi pacienţii incluşi în studiu au fost supuşi înainte şi după unei endoscopii. Rezultatele au arătat că efectele au fost similare. 70% din pacienţi s-au vindecat după tratamentul cu medicamentul chimic, 67,9% s-au vindecat după tratamentul cu formula noastră fitoterapeutică", a precizat Carmen Non, de la Laboratoarele Fares.

Ceea ce-şi doreşte cu adevărat preşedintele asociaţiei este ca plantele să fie apreciate la justa lor valoare, să fie aduse la o componentă simetrică cu cea a medicamentelor chimice, să nu li se pună piedici produselor fitoterapeutice în a fi lansate şi să fie investiţi bani în cercetare.

Scopul Asociaţiei Române a Medicilor Fitoterapeuţi este şi de a elabora, actualiza, aplica programele de educaţie medicală continuă, de a perfecţiona medicii fitoterapeuţi prin cursuri, seminarii, întâlniri interdisciplinare.

ARMF doreşte să informeze publicul despre beneficiile şi riscurile produselor medicinale pe bază de plante într-o modalitate adecvată, iar dr. Pavel Chirilă deja a făcut primii paşi. Atât în Centrul Naturalia, cât şi în alte cabinete medicale, clinici, magazine naturiste distribuie gratuit revista "Sănătate prin stil de viaţă".

Aceasta se adresează deopotrivă publicului larg şi personalului medical neiniţiat în tainele fitoterapiei. Apare de 4 ori pe an, este format A5 şi are 22 pagini. Un număr al revistei îl puteţi citi aici Revista Naturalia

Autor: redactor sef Alexandra Manaila
foto: Agerpres