Istoricul Asociaţiei Filantropice Medical-Creştine Christiana Imprimare

Biserica Ortodoxă are o lungă tradiţie filantropică, începută încă de pe vremea Sfinţilor Apostoli, prin folosirea în comun a lucrurilor şi ajutorarea săracilor, bolnavilor, văduvelor, orfanilor prin colecte adunate şi distribuite de biserică. Primele orfelinate, case de adăpost pentru fecioare, azile pentru bătrâni, leagăne de copii şi spitale au fost create prin Biserică de Sfântul Vasile cel Mare (de unde denumirea de „Vasiliade”) şi de Sfântul Ioan Gură de Aur, în secolul IV, angajând de-a lungul timpului şi largi segmente ale laicatului ortodox.

Asociaţia CHRISTIANA, urmând acestei străvechi tradiţii, s-a înfiinţat oficial la data de 29 octombrie 1990, prin Decizia nr. 63 a Judecătoriei Sectorului 1 – Bucureşti. Printre întemeietori, pe lângă Dr. Pavel Chirilă (care este şi astăzi preşedintele Asociaţiei) şi Dr. Maria Chirilă, s-au numărat Pr. Constantin Galeriu, Pr. Constantin Voicescu, Pr. Constantin Mihoc etc.

Potrivit statutului, CHRISTIANA este o asociaţie filantropică medical-creştină cu deschidere ecumenică şi are ca principale obiective îngrijirea bolnavilor şi acordarea de asistenţă socială şi spirituală persoanelor nevoiaşe, indiferent de credinţa lor religioasă. Activitatea CHRISTIANEI se desfăşoară în două planuri de bază: activitate filantropică (de ajutor şi ameliorare a condiţiilor sociale ale unor membri ai societăţii) şi activitate de educaţie, în special prin şcolile de asistenţă medicală.

În primii zece ani s-au înfiinţat 29 de filiale locale pe întreg cuprinsul ţării, iar 26 dintre acestea au desfăşurat şi activitate de învăţământ în şcoli postliceale sanitare. Chiar dacă şcolile şi filialele CHRISTIANA au, din punct de vedere juridic, statut independent şi patrimoniu distinct, ele au caracter unitar, aparţinând solidar de centrala CHRISTIANA din Bucureşti, în virtutea principiului „În unire e puterea”. Şcoala Postliceală Sanitară din Bucureşti, de pildă, a funcţionat până în anul 2007. În total, au fost şcolarizaţi peste zece mii de de asistenţi şi asistente sociale (multe provenite din mediul monahal). La Bucureşti a funcţionat în anii '90 Spitalul CHRISTIANA, unde au primit îngrijire printre alţii, în ultimele luni de viaţă, filosoful Petre Ţuţea (m. 1991) şi teologul Dumitru Stăniloae (m. 1993).

Centrala bucureşteană a înfiinţat în 1992 şi o editură pentru literatură medicală şi teologică creştină, care a editat până în prezent peste două sute de volume (cu intermitenţe a apărut, tot la Bucureşti, şi revista CHRISTIANA). De asemenea, a organizat cursuri de calificare pentru infirmiere în 1992-1993 şi de îngrijitor la domiciliu în 2000, cursuri postuniversitare de Fitoterapie (în 1993, 1994, 1995), schimburi de experienţă în străinătate (Anglia, Austria, Danemarca, Franţa, Suedia, Belgia) pentru peste o sută de cadre medicale, două cursuri internaţionale de medicină naturistă, 30 de schimburi de experienţă  internaţionale în domeniul medicinii şi teologiei aplicate, precum şi 8 simpozioane, naţionale sau internaţionale, cu următoarele teme: 1. Noţiunea de vindecare miraculoasă; 2. Cercetări care confirmă miracolul; 3. Realizări şi perspective ale Asociaţiei CHRISTIANA; 4. Cine este aproapele tău? Relaţia medic-pacient; 5. Arhitectura eclezială şi monahală. Aşezământul medical-ecleziasic; 6. Asistenţa spirituală a bolnavilor psihici; 7. Slujitori creştini ai vindecării sufleteşti şi trupeşti; 8. Teologie şi bioetică.

La Cluj şi Braşov s-au deschis policlinici CHRISTIANA, iar la Buzău şi Vatra Dornei s-a acordat asistenţă medicală gratuită într-un dispensar medical cu cabinete de specialitate. Mai întâi la Bucureşti, apoi şi în provincie (Vatra Dornei, Slatina etc.) s-au deschis farmacii sub egida Asociaţiei, unele distribuind medicamente şi în mod gratuit.

Relaţia dintre CHRISTIANA şi Biserică a fost şi rămâne fundamentală. Şi cu ajutorul CHRISTIANEI, Biserica a pătruns în şcoli, spitale, închisori, s-a implicat în ajutorarea copiilor străzii, a sinistraţilor. Preotul de parohie şi medicul de familie sunt consideraţi piloni ai actului filantropic, ei fiind chemaţi să-şi desăvârşească împreună vocaţia misionară în plan social.

La iniţiativa sau cu ajutorul AFMC CHRISTIANA au fost construite mai multe mânăstiri, aşezăminte social-creştine şi biserici: Mânăstirea şi Aşezământul CHRISTIANA (Bucureşti, Şos. Pipera 49), Mânăstirea Nera (jud. Caraş-Severin), Mânăstirea Dobric (jud. Bistriţa-Năsăud), Catedrala „Sfânta Treime” (Vatra Dornei), Paraclisul din Spitalul „Sfântul Ciprian” şi Şcoala CHRISTIANA Timişoara-Biled, precum şi căminul de bătrâni de la Mânăstirea Pasărea.

Între 2009 și 2014, AFMC CHRISTIANA, prin centrala sa din Bucureşti şi prin mai multe filiale (Târgovişte, Slatina, Galaţi), a fost implicată, în parteneriat cu „Armonea” NV/SA (cu sediul la Bruxelles), în implementarea proiectului „Stagii de practică geriatrică valorizate într-un context transnaţional modern”, aprobat şi finanţat de Uniunea Europeană, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (AMPOSDRU) şi Fondul Social European (POS DRU).